Primul DHC al Universităţii Agora
Scris în 9 Mai 2012.
Universitatea Agora a acordat, la 9 mai 2012, primul titlu de Doctor Honoris Causa din istoria sa, fiind o universitate tânără, fondată în 2000 şi acreditată prin lege în luna aprilie 2012. Comunitatea academică a dorit în mod deosebit ca acest titlu să-i fie dedicat domnului academician Filip, nu numai datorită prestigiului său ştiinţific impresionant din domeniul Sistemelor suport pentru decizii, Tehnologiilor pentru procese de afaceri, Societăţii informaţionale, Aplicaţiilor telematice în biblioteci şi instituţii culturale şi altele, ci şi datorită sprijinului pe care l-a acordat Universităţii Agora în perioada sa de căutare a unui drum propriu în domeniul învăţământului superior şi al cercetării. Domnul academician Filip, având şi titlul de profesor universitar din anul 1998, nu a ezitat să accepte să predea, ca profesor asociat, disciplina „Sisteme suport pentru decizii” la tânăra universitate, care era încă neacreditată, acordându-i credit prin prestigiul său, cu mare generozitate. Fiind şi cercetător ştiinţific gradul I din 1990 şi având experienţă ca editor şef, în coordonarea jurnalului „Studies in Informatics and Control” de la Institutul Naţional de Informatică, a acceptat fără rezerve să fondeze la Universitatea Agora, alături de profesorii Ioan Dziţac şi Mişu-Jan Manolescu, un nou jurnal, „International Journal of Computers, Communications & Control”, care avea să devină în foarte scurt timp o publicație cu factor de impact ascendent în sistemul ISI. De asemenea, a participat alături comunitatea Agorei la organizarea ediţiilor din 2006, 2008 şi 2010 a conferinţei fondate de aceeaşi echipă, „International Conference on Computers, Communications & Control”, prin intermediul căreia Universitatea Agora a avut marele privilegiu de a avea oaspeţi cu nume celebre, culminând cu vizita părintelui logicii fuzzy, profesorul american Lotfi A. Zadeh de la Universitatea din California, Berkely.
Domnul Florin Gheorghe Filip s-a născut la 25 iulie 1947 şi împlineşte în acest an 65 de ani de viaţă. De foarte tânăr devine membru corespondent al Academiei Române (în 1991, la doar 44 de ani), iar la 52 de ani (1999) devine deja membru titular al celui mai înalt for de cultură şi ştiinţă din România, lucru extrem de rar în „lumea nemuritorilor”. Timp de 10 ani, în perioada 2000-2010, a îndeplinit funcţia de Vicepreşedinte al Academiei Române, iar din 2010 a fost ales Preşedinte al secţiei XIV „Ştiinţa şi Tehnologia Informaţiei”. În prezent este şi directorul Bibliotecii Academiei Române.